A Dream within A Dream
Ca existenta e construita pe antiteze si dualitati, ca asa s-a nascut, jumatate din om, jumatate din zei si ca asta ii e si viitorul – sunt deja convins. Tot ce imi ramane de facut vis-a-vis de acest subiect este sa gasesc dualitatile din mine si sa le fac sa semene cu balante, sa-mi redefinesc echilibrul in functie de ce (re)descopar; si, desigur, sa le caut si in ceilalti atat dintr-o datorie umana de a-mi cunoaste aproapele, seamanul, dar cel mai mult din egoismul de ma regasi mai bine, mai precis pe mine. Caci atunci cand nu poti defini o parte dintr-un tot, poate constitui o solutie sa incerci sa definesti celelalte parti si sa speri ca, astfel, prima parte se va defini singura, printr-o metamorfoza a metodei reducerii la absurd.
Gasesc oportuna pentru pasa mea lecturarea unei dintre capodoperele literaturii universale si a unui om drag mie, Edgar Allan Poe (nascut: 19.01.1809, decedat 7.10.1849) si anume: A Dream within A Dream – Un vis intr-un vis. Recomandarea mea este in virtutea ideii mai sus mentionate si facilitez acest lucru prin insertiile textuale de mai jos. Traducerea in limba romana este una luata de pe nemarginitul internet si este una din multele, dar cea mai apropiata de sensurile pe care le-am gasit eu in aceste versuri.
A Dream within A Dream
Take this kiss upon the brow!
And, in parting from you now,
Thus much let me avow-
You are not wrong, who deem
That my days have been a dream;
Yet if hope has flown away
In a night, or in a day,
In a vision, or in none,
Is it therefore the less gone?
All that we see or seem
Is but a dream within a dream.
I stand amid the roar
Of a surf-tormented shore,
And I hold within my hand
Grains of the golden sand-
How few! yet how they creep
Through my fingers to the deep,
While I weep- while I weep!
O God! can I not grasp
Them with a tighter clasp?
O God! can I not save
One from the pitiless wave?
Is all that we see or seem
But a dream within a dream?
Un vis intr-un vis
Te sărut pe frunte-acum
Şi plecând pe lungul drum,
Îngăduie-mi a-ţi spune cum
C-aveai dreptate când ai zis
Că zilele mi-au fost un vis;
Oricum nădejdea mea pieri-
De-ar fi-ntr-o noapte, ori într-o zi-
În năluciri ce sunt şi nu-s,
De dus, şi-aşa, ea tot s-a dus.
Căci toate ce se văd şi par
Sunt un vis într-un vis doar.
Stau în viul freamăt al
Ţărmului bătut de val.
Ţin în mâna mea -tezaur-
Fire de nisip de aur.
Ce puţine! Se preling
Printre degete-n adânc.
Pe când plâng, pe când plâng.
Doamne, nu le pot ţinea
Mai vârtos în mâna mea?
Doamne, nu pot să le mântui?
Le ia marea în mormântu-i!
Căci toate ce se văd şi par
Sunt un vis într-un vis doar.