Azi e…
…Ca o fantasma alba, fara forma
Ce zace, indecisa, intre lumi
Si se intreaba daca sa ramana
Sculptata-n aur sau in lut.
Si astfel inveleste pe-al sau stapan in vremuri
Ce par sa fie adesea de demult,
Lasandu-i prea putin din timpul
Ce-i trebuie stapanului sa le sculpteze-n lut.
Caci aurul straluce si in lumina vie
A soarelui sau lunii, el pare o stafie;
O lucire diforma, ce-n ochii orisicui
Nu sta, nici pleaca, acum este si nu-i.
Si astfel el prefera, distant de vrerea ei (a zilei)
S-o faca mult mai vie, decat speranta ei.
Ea nu se zbate, nu se-mpotriveste; curios!
Dar astazi lutul, decat aurul, e mult mai pretios.
Place your comment